Adaptarea la grădiniță este un proces treptat. Părinții sunt primii care trebuie să își diminueze anxietatea și stresul.
Prima zi de grădiniță a început. Curtea vastă e plină. Mai ales de emoții, într-o paleta largă – copii fericiți, părinți ușurați, copii în lacrimi, părinți în lacrimi Din categoria a doua fac parte cei care sunt la prima experiență de acest gen. Nu vă fie frică de ele, de emoțiile acestea, fac parte din fișa de post a părintelui.
Adaptarea la grădiniță: un proces treptat, chiar și pentru părinți (ei sunt primii care trebuie să își diminueze anxietatea și stresul). Iată câteva elemente de perspectivă:
Aveți maximă încredere în alegerea făcută în echipa care preia o parte importantă din educația și viața de zi cu zi a copilului.
Este esențial ca părintele să fie calm și încrezător, deoarece copiii resimt imediat nesiguranța. Sigur aveți întrebări sau nelămuriri, puneți întrebări instituției, de preferat pe mail. Educatorul va fi preocupat de adaptarea copilului, nu a voastră.
Stabilitate prin rutină
Ideal ar fi ca aceeași persoană să îl însoțească pe copil în fiecare dimineață, oferindu-i astfel un sentiment de stabilitate și siguranță.
Creați o poveste despre grădiniță
Cu mult timp înainte (ideal, dar și ultimul weekend e bun pentru asta), cu multe elemente magice, un basm. Abia apoi pregătiți copilul povestindu-i despre activitățile pe care le va face, despre colegii pe care îi va cunoaște și despre ce va învăța nou.
Ritualul despărțirii
Momentul plecării părintelui de la grădiniță poate fi sensibil. Este important să spuneți clar copilului când vă veți întoarce (de exemplu, „după masa de prânz” sau „după somn”) și să luați rămas bun rapid. Gândiți-vă la un mic ritual care să-l ajute să se simtă în siguranță, cum ar fi „Pupic și îmbrățișare” sau „Pa-pa la geam.”
Comunicarea cu educatorul
Fiți deschiși la a auzi nu doar cum s-a simțit copilul, cât a plans, ci și cum a făcut trecerea spre momentele de calm și de bucurie. Pe parcursul acestei perioade de adaptare, plânsul e cel care dispare treptat și bucuria noului mediu e cea care se instalează. E important să vă ajustați așteptările. Educatorii vă vor ține la curent cu toate informațiile, dar au nevoie de înțelegerea voastră în ce privește efortul lor.
Împărtășiți informații esențiale despre copil. Fiecare copil este unic, iar educatorii vor să cunoască detalii care să îi ajute să înțeleagă mai bine nevoile acestuia. Scrieți un e-mail cu informațiile relevante despre obiceiurile, preferințele și temerile copilului, completați chestionarele de început de an, cu tot ce considerați relevant – veți vedea, e un exercițiu util.
Iată cum se va desfășura programul de adaptare:
Zilele 1-3
Acceptați că sunt zile nu de „program”, ci de „familiarizare”, comparați cu vizita la muzeu sau la zoo. E nou, frumos, dar trebuie să se termine repede. Vor fi zile în care educatorii se vor da peste cap să producă momente de încântare, cu activități care îi vor ajuta să se familiarizeze cu noul mediu, colegii și …educatorii înșiși.
Zilele 4-5
Timpul petrecut la grădiniță va fi extins treptat, iar copiii vor fi încurajați să participe activ la activități.
Săptămâna 2
Va începe greu – lunea de după primul sfârșit de săptămână va fi… un fel de nou început, cei mici pricep că lucrurile nu s-au încheiat vineri, iar unii nu acceptă asta decât foarte greu. Surpriza e că de marți va fi nesperat de bine. Ritmul se va instala, va deveni obișnuit, dar programul copilului și implicit al părintelui va rămâne încă flexibil și ajustat nevoilor fiecărui copil, pentru a face tranziția cât mai ușoară.
Apoi începe viața de grădiniță. Știți cât de repede trece?
„The days are long, but the years are short”, a spus Gretchen Rubin, în cartea ei „The Happiness Project”. Nu e nevoie de comentarii suplimentare, nu-i așa?
Vă invit să vă bucurați de anii aceștia, care încep luni, pe 9 septembrie 2024. (A contribuit Raluca Vrânceanu)