16 oct.

Ora lui Radu

Nu e o simpla ora de pian in limba germana (Radu a studiat conservatorul la Hamburg). E o intalnire placuta, muzicala, in care se incalzesc degetele, vocea, se exerseaza maiestria si auzul, se invata teorie si se dobandesc abilitati. “Jetzt trainieren wir ein wenig das Ohr!” se aude adesea din sala de pian. Urechea este principalul instrument muzical al omului, si el trebuie stapanit bine. Si cum orice fel de invatare merge doar cu incantare, Radu stie sa ii bucure cu cate o piesa hazlie cantata de el. Ora nu este cu adevarat incheiata decat dupa ce a avut loc discutia de final, un moment important in care elevul si profesorul apreciaza si consemneaza micul pas inainte facut in timpul petrecut impreuna.

08 oct.

Cornucopia, Füllhorn, cornul abundentei…

Este asociat toamnei, bogatiei de bucate oferite de natura, unui sentiment de bine si de implinire.

Vorbim despre abundenta, nu doar teoretic, ci o si sarbatorim la Compania Mica, cu mic cu mare: o vedem, o mirosim, o degustam.

Invatam, desigur, despre cat de mare e efortul omului de a cultiva pamantul, cat de importanta e legatura cu natura, despre traditie si despre recunostinta.

Totusi experienta noastra ramane in planul simturilor: aromele toamnei sunt imbatatoare, trezesc pofta de mancare, curiozitatea, aduc veselie si inspira la joaca si cantare…

 

01 oct.

Der Elefant im Porzellanladen

Nu imi place sa vorbesc despre greseli, decat daca le privesc ca pe instrumente prin care putem face lucrurile mai bune. Despre cum le procesam si extragem din ele ceea ce e de invatat. Greseala vine cu frustrare, cu rusine, dar si cu decizii si cu intelegere. Si la adulti, si la copii.

Totul e ca, mai ales atunci cand suntem in ipostaza de parinti, sa avem rabdare cu copiii care “proceseaza”: ei o fac in felul lor, in timpul lor si, mai ales, in sinea lor. Se intampla sa nu avem rabdare cu ei, sa vrem sa “imbunatatim” procesul, sa-l grabim, sa –l controlam, sa fim siguri ca duce la rezultatele care trebuie. Sau sa eliminam supararea, necazul, suferinta. Si atunci scoatem procesul din sinea lor la vedere, doar ca el devine procesul nostru. Si rezultatele tot ale noastre. Copilul va repeta greseala de cate ori va avea el nevoie. Si va procesa data viitoare, daca i se da ocazia.

Hm… Eu incerc sa imi cer mie sa cer de la ei doar cat pot ei, nu mai mult. Imi zic mereu: ei sunt puii nostri… Sa las procesul sa dospeasca (ma abtin de la indicatii sau comentarii) si sa fiu emotional prezenta, sau sa dezvolt o poveste sau o pilda care sa rezume situatia. O mica fictiune care s-a intamplat…cand erau eu copil.

Am auzit de curand o pilda foarte buna, mai ales in cazul copiilor (sau adultilor, de ce nu?) care se infurie usor si …aprins, ca apoi sa le para rau, a nu stiu cata oara: “Der Elefant im Porzellanladen” (este o expresie germana, elefantul in magazinul de portelan) ilustreaza exact inadecvarea furiei atunci cand izbucneste.  Povestea e asa: cand elefantul e deja in magazinul de portelan, orice ar face, e deja prea tarziu. El trebuie sa invete sa se opreasca in momentul in care trompa lui da sa intre in magazin. Atunci nu e prea tarziu.

25 sept.

Cate ceva despre interactiunea psihoterapeut-copil

Un scurt dialog cu psihologul Monalisa Teodorescu

Să fii părinte pare a fi în ultima vreme o provocare pentru care adesea noi ca adulţi nu suntem pregătiţi. Este o dificultate care nu vine atât de la copii, cât de la propria noastră raportare la copilărie şi la însemnătatea ei, de la propria noastră tipologie de cunoaştere a naturii umane, a universului infantil.

Colaborăm, în cadrul grădiniţei Compania Mică, de mulţi ani cu d-na psiholog Monalisa Teodorescu (http://psihologul-tau.ro/psiholog-monalisa-teodorescu/), atât în pregătirea echipei noastre, cât şi în direcţia consilierii în relaţia cu copiii. Monalisa este mereu alături de noi şi ajutorul ei este nepreţuit.

Am întrebat-o pe Monalisa…

– De ce este necesară evaluarea psihologică la copii?

– În primul rând pentru întelegerea functionării psihologice a copilului, înţelegerea comportamentului si a personalitătii acestuia. Copiii şi adulţii trăiesc în aceeaşi lume, au sentimente, gânduri, emoţii la fel de puternice şi de importante. Copiii le exprimă însă mai pe înţelesul adulţilor abia după devin capabili să vorbească. Până atunci se exprimă prin joc, desen, modelaj etc.. Specialistul ştie să recepteze ceea ce exprimă copilul făcând anumiţi paşi în întâmpinarea lui, punând-şi la lucru experienţa şi abilităţile de analiza.

– Care sunt deci motivele care ne pot determina să apelăm la psiholog pentru o evaluare a copiilor?

– Motivatiile evaluării pot fi diverse, de cele mai multe ori părintele vine la psiholog deoarece vrea să-şi verifice o intuiţie, să elimine o problemă sau vrea să ştie cum poate să evite unele greşeli de educaţie care ar putea duce la dificultăti de integrare în colectivitate, la dificultăti scolare, la tulburări de comportament, de dispozitie, de conduită alimentară etc.

– Ce trebuie să ştim despre întâlnirea psihologului cu copiii?

– Întâlnirea mea cu copiii este mereu un prilej de bucurie, dar mai ales de învăţare pentru ambele părţi. Pe parcursul evaluării, rolul meu este să strâng informatiile necesare despre copil, care ulterior îmi permit să emit ipoteze, să formulez diagnostice care să conducă la interventii comportamentale sau terapeutice adecvate, atunci când este cazul. În timpul evaluării urmăresc să înţeleg şi să simt ce se petrece în universul copilului pe mai multe planuri şi să descopăr care este nivelul de functionare adaptativă si relationala. Copilul poate să ofere informatii deosebit de pretioase prin intermediul mijloacelor expresiv-creative, care îi sunt foarte la îndemână: dramatizarea, jocul cu păpusi si marionete, imageria si fantezia, desenul, modelajul în plastilină, precum si povestirile.

– Ce crezi că înţeleg copiii din întâlnirea cu tine?

– Unii copii spun fără reţineri aproape tot ce au pe suflet, alţii însă se închid şi uneori este o adevărată provocare lucrul cu ei. Arta de a respecta felul de a fi al copilului şi de a-l cuceri totuşi pentru a ajunge la colaborarea cu psihologul vine după mulţi ani de experienţă. Ei simt mai ales căldura cu care îi primesc şi starea de bine care se degajă din joacă noastră, din dialogul nostru sau povestea lor, pe care eu o urmăresc cu atenţie activă.

– Cum se foloseşte terapia prin jocul în nisip (sandplay)?

– Imaginile conturate în nisip apelează la creativitate, la imaginatia activă, care determină aducerea la suprafată a unui bogat conţinut, al cărui sens rămâne să fie descoperit. In joaca cu nisipul se nasc constructii si sunt folosite miniaturi ce au rol de simboluri.

24 sept.

Printul broscoi

Dragii nostri,

joi, 26 septembrie, ora 11:00, la Compania Mica ne intalnim cu un broscoi, stam de vorba cu el, ii punem intrebari, ne lamurim, ca apoi sa aflam… ca e de fapt un print.
Trupa „Istetila” ne va incanta ca de obicei cu un spectacol interactiv plin de haz si invataminte pentru cei mici.
Va asteptam cu drag!

04 sept.

Hai sa facem inventarul camarii©, editia a doua, septembrie 2019

Joaca de-a camara, piata, magazinul,… cu multa marfa, ritualul politetii la cumparaturi, un pic de matematica… numarat, cantarit, comparat, cate ceva despre bani, ambalate toate intr-un pic de generozitate si multa emotie. Proiectul nostru mic “Hai sa facem inventarul camarii”, este la a doua editie si implica parintii, copiii, Compania Mica si Magicamp (si anume proiectul lor “Magicbox”). Colectam cu ajutorul copiilor… o camara intreaga: faina, orez, paste, zahar, malai, conserve de tot felul, biscuiti, dulceturi, ceaiuri, dulciuri (ambalate), ulei, otet, etc.

Intelegem idea de “en gros”, facem inventarul, cantarim, comparam, facem matematica aplicata, ne jucam de-a vanzarea si cumpararea, apoi le impachetam si le trimitem celor de la Magicamp. Ei stiu sa le distribuie in niste „cutii magice“ care ajung acolo unde e nevoia mai mare.

31 aug.

Septembrie vine

Luni Compania Mica isi deschide portita pentru cei mai mici dintre… companisti.

Va fi o toamna generoasa in joaca, iesiri in natura, bucurii, voie buna.

Copilaria este in sine… un fel de mica plimbare in lumea asta mare.

Priviti-ne, va facem cu mana!

 

31 iul.

Cateva bancnote si putina magie

Anul acesta am introdus la Compania Mica un sistem monetar cu bancnote, cu dublu rol – atat ca motivatie, cat si ca educatie financiara. Punerea in circulatie a bancnotelor si punerea pe picioare a sistemului fost o provocare: copiii castigau bani facandu-si treaba corect si rapid, lucrand in plus, citind zilnic, avand comportament binevoitor si bune maniere, participand la diverse activitati, inclusiv ordonarea salii de clasa la sfarsitul zilei. Si puteau sa ii cheltuie pe atelierele la care isi doreau sa participe, cumparandu-si dulciuri (fara zahar – bomboane, ciocolata sau batoane de cereale) si tot felul de alte maruntisuri foarte atragatoare. Am descoperit ca ei inteleg banii foarte bine, dar diferit – unii cheltuiau tot, altii economiseau tot, altii imprumutau … A trebuit sa diversificam paleta de optiuni: am organizat un cinema cu bilete, am facut o data pe luna piata cu vechituri de acasa, lucru care a dus experimentul pe noi culmi  si ca reusita, si ca experienta, si ca satisfactie. Ne-a uimit Stefan, care a uitat sa isi aduca jucariile de acasa, dar cumparand ieftin si vanzand mai scump a facut un profit considerabil.

Cand am simtit ca suntem in impas, l-am chemat in ajutor pe Adrian Asoltanie care le-a facut un minunat curs de educatie financiara si a facut ca lucrurile sa intre pe un fagas economic stabil.

Unul dintre initiatorii proiectului, a venit apoi cu idea de a introduce si educatia caritabila in sistem, prin donatii benevole. Evident trebuia gasita o cauza nobila (Compania Mica are de-a lungul anului scolar cateva campanii caritabile deja consacrate). O cauza care sa ii motiveze pe copii sa doneze – ceva care sa le educe empatia si generozitatea si care sa aiba o finalitate concreta. Cauza cea mai limpede a fost sa strangem bani sa “trimitem” un copil in tabara, asa am ales sa ne implicam in proiectul Magicamp al Melaniei Medeleanu si al lui Vlad Voiculescu, sa trimitem la joaca un copil pentru care o saptamana de tabara este un dar al zeilor. (Detalii pe www.magicamp.ro)

Ne-am propus ca pentru fiecare “1 compa” donat de copii, Compania Mica sa doneze 5 lei. Am demarat campania, am prezentat cauza caritabila, am trezit sentimente puternice, copiii au donat, unii chiar foarte mult (Tudor a donat 40 de compa; sa ne intelegem cu un compa cumperi un baton de ciocolata). Am strans 200 de compa, adica 1000 de lei.

Am reusit.

Am gasit apoi povestea: Melania ne-a povestit despre Alexandra si Lavinia, doua surori, de 11 si 14 ani. Ambele vor ajunge vara aceasta in tabara Magicamp, ceea ce va fi pentru ele, dupa lungi perioade de spitalizari si tratamente, … o bucurie fara margini. Compania Mica s-a ocupat de bagajul de tabara al celor doua fete (despre care trebuie sa mentionam ca sunt crescute de o mama singura). Rucsac, imbracaminte, incaltaminte si cateva elemente surpriza, care sa le completeze bucuria si starea de bine.

Vara aceasta doi dintre copiii magici se va bucura de Magicamp cu ajutorul copiilor de aur de la Compania Mica.

Speram ca actiunea noastra sa va inspire,

Compania Mica

11 iul.

Compania Mica… si coapta

In echipa Companiei Mici oamenii sunt constiinciosi, responsabili de procesele de lucru in care sunt implicati, constienti de semnificatia activitatilor cu copiii. Bucurosi de ideea de colaborare si de merit comun, de ideea de bunavointa reciproca. Ei stiu ca fac ceva esential, nevazut uneori celorlalti. Acea daruire le da educatorilor nostri unicitate si autenticitate.

Observati, va rog, ca in educatia pe care o facem la Compania Mica nu e vorba doar de programa, planificare, continuturi, competente, obiective, evaluari (da, asta e structura!) ci e vorba de mult mai mult. Intelegere, asumare a unui mod de gandire, de relationare umana, de viata, pana la urma.

Un destin. O implinire.

Compania Mica e un manunchi de destine. O derulare de impliniri – cu tot efortul si uneori sacrificiile pe care le presupune.

Dar cred ca ce iese din mana unor astfel de oameni, cu o astfel de inclinatie, este ce trebuie!

p.s. sunt zile in care urmaresc ,,fluxurile” de munca, rutinele, exploziile de creativitate sau bucurie sau vad momentele grele, uneori epuizarea, precum si modul in care impreuna le depasim,  si ma gandesc  ,,Compania Mica s-a copt!”.  Sunt mandra, recunoscatoare, foarte recunoascatoare, si, nu de putine ori, uimita! Cuvantul e ,,impreuna”. Am incheiat al zecelea an. Si asta se simte!

Roxana Vasile

03 iul.

Usor, de vara!

Dragii nostri,

pentru urmatoarele saptamani avem mai multe ateliere extraordinare pentru copii, in cadrul „Scolii de vara din Parcul Circului”.

-saptamana 8 -12 iulie 2019 (trei sesiuni) – atelier de arta fotografica (tehnica PEISAJULUI) cu Andrei Antip si Tania Brighidin

– saptamana 15 – 19 iulie  2019 (cinci sesiuni) – atelier de retete de jocuri, jocurile de alta data, joaca „in fata blocului” cu Liviu Dalateanu (in limba germana)

– saptamana 22 – 26 iulie 2019 (cinci sesiuni) – atelier de arta fotografica (tehnica PORTRETULUI) cu Andrei Antip si Tania Brighidin

– saptamana 29 iulie – 2 august (cinci sesiuni) – atelier de teatru de umbre (umbre, contururi, personaje, poveste, ecleraj, manipularea personajelor, premiera) cu Andrei Antip si Tania Brighidin

Atelierele sunt astfel concepute incat nu doar sa introduca participantii intr-o noua tehnica artistica sau ludica, ci si

  • sa ii ajute sa stabileasca relatii placute si productive cu instructorii,
  • sa le trezeasca curiozitatea si spiritul de echipa,
  • sa ii determine sa constientizeze necesitatea de a duce un proiect la bun sfarsit chiar daca unele etape sunt mai putin confortabile sau creative.

Sesiunile imbina dialogul cu experienta, bucuria cu efortul, descoperirea cu disciplina si respectul, totul intr-o maniera recreativa, de vara.

Majoritatea sesiunilor va avea loc in aer liber (in curtea noastra de 400 mp sau in parcul nostru, adica Parcul Circului) intre 9:30 si 11:30.

Nr minim de participanti/atelier: 8.

Detalii si inscrieri la office@companiamica.ro sau 0758246969.