20 feb.

„Firisor de Martisor”

Dragii nostri,

„Firisor de Martisor”, micul nostru targ, a ajuns la cea de a zecea editie. De zece ani dedicam luna februarie maiestriei si rabdarii in lucrul cu copiii, facem martisoare impreuna cu ei si le vindem la „targ” in scopuri caritabile, contribuind astfel atat la educatia copiilor din Compania Mica cat si la ajutorarea altor copii, aflati in situatii mai putin placute.

Va asteptam pe 27 si 28 februarie 2020 la targul nostru, un eveniment prin care ne propunem sa va aratam atat entuziasmul copiilor implicati intr-un proiect de traditie, cat si intelegerea pe care ei o capata in ce priveste nevoile si suferintele celor din jur.

Cu drag,

 

Compania Mica

fb-share-icon0
fb-share-icon42
18 feb.

„Maratonul Povestilor” cu Nicoleta Rusu

Miercuri, 19 februarie 2020, ora 10:00 „Maratonul Povestilor” cu Nicoleta Rusu – spectacol-atelier interactiv („Omida mancacioasa”, „Cei trei purcelusi”, „Ridichea uriasa”). Povestile sunt cele care, la varsta copilariei, alaturi de joc, ilustreaza cel mai bine invataturile pe care noi adultii vrem sa le transmitem copiilor. Iar daca sunt povestite interactiv in cadrul unui spectacol, reusita depaseste orice asteptare. Va asteptam cu drag!

fb-share-icon0
fb-share-icon42
27 ian.

Curs de parenting aplicat „Inteligenta copilului”

psih. Victor Toriani @Compania Mica

Compania Mica va invita sa participati la primul curs (din cele doua) al proiectului de parenting aplicat: Inteligenta Copilului si Inteligenta Parintelui, sustinut de psihologul Victor Toriani, in data de 30 ianuarie 2020, intre orele 15:00 – 18:00 la Compania Mica, in strada Judetului nr. 23.

  • Exista oare diferente intre crizele de manie ale copiilor?
  • Este nevoie sa intelegem cand e bine sa luam in brate copii si cand nu?
  • Te-ai intrebat vreodata carei categorii de parinti apartii si ce care sunt cele 3 rezultate ale celor 3 tipuri parentale? Avem oare solutii si modalitati neurostiintifice prin care sa intelegem si sa gestionam comportamentul parintilor si copiilor?

Va invitam sa incercam sa descoperim impreuna raspunsurile la aceste intrebari, nu doar din perspectiva teoretica, ci psihologic si practic, prin constientizari si exemple concrete.

Recomandam acest curs nu doar parintilor, ci tuturor persoanelor interesate de COMUNICARE ASERTIVA,  bazata pe empatie, intelegere, solutii, negociere si, mai ales, inteligenta emotionala.

Pe parcursul cursului participantii  se vor aborda urmatoarele teme:

  • cele 3 tipuri parentale si tipurile de atasamente rezultate din manifestarea lor (la copii si adulti)
  • echilibrul in comunicare ce rezulta din intelegerea neurologica si neuropsihica a fiecaruia dintre noi
  • stilul de manifestare a Inteligentei Emotionale si Ineligentei Cognitive si balansarea acestora in situatii de viata diferite
  • explicarea emotiilor si constientizarea folosirii lor pentru relatii interumane de calitate, pe orice palier de viata (parental, profesional, partenerial, social)
  • intelegerea crizelor parentale si solutii concrete de restabilire a echilibrului interior si exterior in comunicare

Detalii si inscrieri: prin email la office@companiamica.ro sau prin telefon/sms la 0758246969.

fb-share-icon0
fb-share-icon42
03 dec.

Weihnachtsfeier 2019, 16 si 17 decembrie@Compania Mica

An de an, Serbarea de Craciun vine ca o incheiere festiva a luni de munca si stradanii – ale noastre, ale tuturor copii, parinti si educatori. Am observat, in timp, ca acest moment vine cu incarcatura lui emotionala specifica. Copiii sunt entuziasti la inceput. Primesc roluri. Inteleg miza bucuria parintilor. Repeta… uneori cu drag, alteori…

Apoi primesc si costume si imaginea se intregeste. Entuziasmul le creste din nou la cote maxime…

Apoi intervine rutina, apoi tracul… Serbarea se transforma intr-un carusel emotional care sfarseste, la final, cu sentimentul de usurare ca iata, si anul acesta, a mers bine…

Am tot cautat solutii ca Serbarea sa fie cu adevarat pentru ei, pentru copii, pentru bucuria lor si a parintilor. Si am gasit solutia producem nu o serbare pentru scena, ci o serbare pentru film! Organizam un studio, cu lumini speciale, filmam cate duble vrem, ne distram. Apoi, in seara cu pricina, proiectam filmul, montat si editat profesionist. Suntem staruri!

Montajul e un element important. Sa tai ce e in plus, sa pui muzica de fundal, sa creezi un ambalaj, sa ridici volumul vocii in cazul celor timizi…

Beneficiul copiilor e imens se bucura de serbare, se vad pe ecran – in cea mai buna versiune a lor, se simt fericiti alaturi de colegii lor si de parinti, se lasa incantati de atmosfera Craciunului. Fara trac si plictiseala!

fb-share-icon0
fb-share-icon42
11 nov.

Muppet si Marioneta

Miercuri, 20.11, ora 11:00 la Compania Mica

Într-un colț al unui teatru îi găsim pe Muppet și Marioneta, două personaje care nu știu că între ei există atâtea diferențe câte asemănări. Personalitățile lor puternice și distincte îi aduc în pragul de a-și strica prietenia. Însă magia, existentă în fiecare dintre noi, reușește să-i salveze printr-o experiență de neuitat.
“Așadar, în lumea viselor se poate întâmpla orice!”
Alături de cei doi protagoniși, copiii descoperă ce înseamnă altruismul și prietenia, râd, se distrează și trăiesc momente intense. Povestea este adusă de cei doi povestitori, dr Zarvarius și dr Smetarius, specialiști în vise, și transpusă în formă teatrală cu ajutorul umbrelor și siluetelor de marionete.

fb-share-icon0
fb-share-icon42
01 nov.

Cum sa nu ne fie frica de bau-baul scolilor germane: interviul de limba

Gata, e inceput de noiembrie, ne-am asezat in rutinele noastre – despre care v-am mai povestit – care ne ajuta sa invatam cu drag si placere, an de an. E un moment bun in care sa reflectam un pic asupra unui subiect care nu are un unghi de abordare foarte clar sau usor: examenul de limba germana. Acest bau-bau (in ordine) al parintilor, copiilor si educatorilor.

E greu de acceptat pentru un parinte sa isi lase copilul de cinci ani si jumatate sa dea un examen care se finalizeaza cu un verdict: ADMIS / RESPINS. Daca stim insa sa gestionam acest moment, in universul copilului el se va traduce intr-o experienta in plus din care are multe de invatat. Iar acest interviu are sensul lui, asa cum il configureaza adultii din viata copilului: un sens pozitiv.

Indiferent cum s-ar putea finaliza interviul de limba germana din viitorul apropiat al copilului dumneavoastra, vestea buna e ca aveti un copil absolut minunat! Pentru ca e copil. Pentru ca faceti totul pentru el. Si pentru ca lumea lui nu este afectata de asteptarile si eforturile noastre, dezamagirile noastre… La cinci ani si jumatate, copilul e important si are o paleta de optiuni… uriasa.

Orice proces de selectie la o varsta frageda, chiar asumat corect de catre adulti, are o sumedenie de necunoscute. Depinde de zi, de vremea de afara, de chimia instantanee dintre copil si,,examinator”, de cat de bine se simte, de ce vrea el in momentul acela, de cat de mic sau mare se considera…

Multi ii spun examen, si nu gresesc: interviul de limba se finalizeaza cu ADMIS/RESPINS. Si da, suna groaznic, discriminatoriu, cum sa supui un copil de gradinita la asa ceva, ati spune. Insa… imaginati-va pentru un moment o clasa nou-formata, in care din prima clipa instrumentul de comunicare este limba germana, iar aceasta… schioapata . Invatatorul are un scop clar: acela de a se intelege bine cu copiii, de a deschide cai de dialog, ascultare, provocare, indrumare… cum ar putea sa se concentreze la asa ceva cand codul comun nu este chiar comun?

Exact asta i-ar mai lipsi scolii (in cazul nostru concret, clasei de limba germana), o provocare in plus, cum ar fi cea a unei lipse vitale, adica a limbii germane. De aici, de fapt, necesitatea unui interviu in limba germana, si a pregatirii pentru interviu… E vorba de pregatirea pentru 13 ani de scoala.

Este util si binefacator ca intr-o clasa, la o scoala de limba germana, copiii sa stie limba germana cam ca si cum ar fi plecat cu ea de acasa (sau, in majoritatea cazurilor, de la o gradinita buna, pe care au frecventat-o cu seriozitate, fara absente prelungite sau intarzieri repetate).

Orice invatator isi doreste o clasa buna: vesela, atenta, curioasa, creativa, disciplinata. Dureaza cateva luni ca invatatorul sa formeze acest grup – el nu se formeaza de la sine. Si e greu. Cere consecventa, rezistenta, intelegere, fermitate si blandete. Cere vointa unui super-erou. Scopul urmarit nu e uniformitatea, ci numitorul comun, omogenitatea in atitudine si dispozitie, care sa il lase pe invatator sa isi faca treaba intr-o cheie pozitiva, nu punitiva. Ce ideal frumos! Si cat de mult efort si experienta se ascund in spate… Si cata limba germana din partea copiilor!

fb-share-icon0
fb-share-icon42
22 oct.

Trei cauciucuri

Stiti povestea “Trei cauciucuri”?
Au fost odata trei cauciucuri care intr-o zi au aparut la noi in curte. In curte s-au intalnit cu copiii, au facut politicos cunostinta si au hotarat sa se puna pe joaca si chiote impreuna… Iata rezumatul:

Povestea, din cealalta perspectiva, a adultilor sau educatorilor e asa: copiii au gasit cauciucurile in curte, au inceput sa se joace cu ele, sa experimenteze, sa si le dispute, pana cand Alessandra si Tudor i-au organizat in jurul unui joc pe care l-au inventat. Copiii au priceput jocul, valoarea lui, i-au acceptat regulile, i-au respectat pe cei doi inventatori ,“capitanii”. Au devenit echipa.
Singuri. In tot procesul acesta, numit joaca, nu a intervenit nici un adult.
Asta este joaca!
p.s. pentru detalii referitoare la importanta, obiective, competente si alte aspecte legate de stiinta educatiei, va rugam revedeti filmuletul. De cate ori va face placere.

fb-share-icon0
fb-share-icon42
16 oct.

Ora lui Radu

Nu e o simpla ora de pian in limba germana (Radu a studiat conservatorul la Hamburg). E o intalnire placuta, muzicala, in care se incalzesc degetele, vocea, se exerseaza maiestria si auzul, se invata teorie si se dobandesc abilitati. “Jetzt trainieren wir ein wenig das Ohr!” se aude adesea din sala de pian. Urechea este principalul instrument muzical al omului, si el trebuie stapanit bine. Si cum orice fel de invatare merge doar cu incantare, Radu stie sa ii bucure cu cate o piesa hazlie cantata de el. Ora nu este cu adevarat incheiata decat dupa ce a avut loc discutia de final, un moment important in care elevul si profesorul apreciaza si consemneaza micul pas inainte facut in timpul petrecut impreuna.

fb-share-icon0
fb-share-icon42
08 oct.

Cornucopia, Füllhorn, cornul abundentei…

Este asociat toamnei, bogatiei de bucate oferite de natura, unui sentiment de bine si de implinire.

Vorbim despre abundenta, nu doar teoretic, ci o si sarbatorim la Compania Mica, cu mic cu mare: o vedem, o mirosim, o degustam.

Invatam, desigur, despre cat de mare e efortul omului de a cultiva pamantul, cat de importanta e legatura cu natura, despre traditie si despre recunostinta.

Totusi experienta noastra ramane in planul simturilor: aromele toamnei sunt imbatatoare, trezesc pofta de mancare, curiozitatea, aduc veselie si inspira la joaca si cantare…

 

fb-share-icon0
fb-share-icon42
01 oct.

Der Elefant im Porzellanladen

Nu imi place sa vorbesc despre greseli, decat daca le privesc ca pe instrumente prin care putem face lucrurile mai bune. Despre cum le procesam si extragem din ele ceea ce e de invatat. Greseala vine cu frustrare, cu rusine, dar si cu decizii si cu intelegere. Si la adulti, si la copii.

Totul e ca, mai ales atunci cand suntem in ipostaza de parinti, sa avem rabdare cu copiii care “proceseaza”: ei o fac in felul lor, in timpul lor si, mai ales, in sinea lor. Se intampla sa nu avem rabdare cu ei, sa vrem sa “imbunatatim” procesul, sa-l grabim, sa –l controlam, sa fim siguri ca duce la rezultatele care trebuie. Sau sa eliminam supararea, necazul, suferinta. Si atunci scoatem procesul din sinea lor la vedere, doar ca el devine procesul nostru. Si rezultatele tot ale noastre. Copilul va repeta greseala de cate ori va avea el nevoie. Si va procesa data viitoare, daca i se da ocazia.

Hm… Eu incerc sa imi cer mie sa cer de la ei doar cat pot ei, nu mai mult. Imi zic mereu: ei sunt puii nostri… Sa las procesul sa dospeasca (ma abtin de la indicatii sau comentarii) si sa fiu emotional prezenta, sau sa dezvolt o poveste sau o pilda care sa rezume situatia. O mica fictiune care s-a intamplat…cand erau eu copil.

Am auzit de curand o pilda foarte buna, mai ales in cazul copiilor (sau adultilor, de ce nu?) care se infurie usor si …aprins, ca apoi sa le para rau, a nu stiu cata oara: “Der Elefant im Porzellanladen” (este o expresie germana, elefantul in magazinul de portelan) ilustreaza exact inadecvarea furiei atunci cand izbucneste.  Povestea e asa: cand elefantul e deja in magazinul de portelan, orice ar face, e deja prea tarziu. El trebuie sa invete sa se opreasca in momentul in care trompa lui da sa intre in magazin. Atunci nu e prea tarziu.

fb-share-icon0
fb-share-icon42